Taurul

Constelația Taurul este decorată de două roiuri stelare deschise apropiate și marcante și de singurele rămășițe ale unei supernove din catalogul Messier.

Constelația Taurul face parte din cea mai faimoasă scenă de vânătoare de pe firmament. Orion este vânătorul celest care, împreună cu doi tovarăși de vânătoare fideli – Câinele Mare și Câinele Mic – cu ghioaga și cu scutul îl provoacă pe taurul furios. În timp ce Orion, cu stelele care îi marchează umerii, centura și picioarele, se distinge fără echivoc, din Taur se vede practic numai capul. Dacă porniți de la steaua portocalie α Tau (Aldebaran), care simbolizează ochiul sângeriu al animalului, spre est, ajungeți la stelele β și ζ Tau, care simbolizează vârfurile celor două coarne.

În plus, în jurul ochiului taurului se găsește roiul stelar al Hiadelor (numite și Ploioasele), iar Pleiadele (Cele Șapte Surori) marchează greabănul taurului.

Conform universului de legende grec, vedem aici lupta lui Orion împotriva taurului, însă motivul coboară în trecut până la sumerieni. În mitul lui Ghilgameș apărut cu circa 4000 de ani în urmă, regele legendar luptă împotriva taurului celest Guanna trimis de zeița Ishtar și îl învinge. Astfel putem vedea pe bolta cerească și lupta dintre Ghilgameș și Guanna. O altă legendă greacă cunoscută povestește despre răpirea fiicei de rege Europa. Zeus, tatăl zeilor, transformat în taur, a răpit-o pe frumoasa Europa și a dus-o pe insula Creta.

Vechii egipteni vedeau și ei în această constelație un taur. Motivele astronomice din complexul de temple de la Dendera prezintă un taur cu discul solar între coarne. Taurul este Api, taurul sfânt venerat ca zeitate.

Roiurile stelare Hiadele și Pleiadele sunt obiecte ideale pentru de observat prin binoclu. Modelul în V al Hiadelor se poate vedea chiar și cu ochiul liber, iar cu un binoclu mic devin vizibile multe perechi de stele apropiate. În Pleiade (Cloșca cu pui) scânteiază de cele mai multe ori șase stele vizibile cu ochiul liber. Dacă priviți printr-un binoclu sau printr-un telescop mic cu ocular pentru o privire de ansamblu, vedeți mai multe zeci de sori. Pe lângă cele două exemplare notorii, nu trebuie să uităm de roiul stelar NGC 1647.

În plus, în această constelație găsim singurele resturi de supernovă din catalogul Messier. Este chiar primul obiect ceresc înscris în catalog. O explozie stelară din anul 1054 a lăsat în urmă obiectul pe care în prezent îl cunoaștem sub denumirea de M 1 sau nebuloasa Crabul. Nebuloasa poate fi văzută chiar și cu un binoclu, apărând ca o mică pată puțin strălucitoare. Particularitatea acestui obiect astronomic: strălucirea nebuloasei nu se datorează temperaturii gazului, ci mai degrabă este vorba de electronii care se deplasează aproape cu viteza luminii în jurul liniilor câmpului magnetic al nebuloasei, emițând (și) lumină optică.

Harta constelației Taurul cu recomandările pentru observare. J. Scholte

Autor: Nico Schmidt / Licență: Oculum-Verlag GmbH