Scorpionul

Constelația se află mult în sud, iar apropierea de Calea Lactee aduce roiuri de stele frumoase, printre care cel mai sudic obiect Messier M 7.

În spațiul vorbitor de limbă germană, din Scorpion nu se vede decât partea nordică. Steaua principală Antares (α Scorpii), care strălucește într-o nuanță portocalie, marchează inima arahnidei, fiind una dintre cele mai luminoase 15 stele de pe firmament. Antares este un veritabil gigant. Supergiganta roșie are un diametru de 700 de ori mai mare decât Soarele nostru. Dacă doriți să admirați constelația în întregime, trebuie să călătoriți cel puțin până la Marea Mediterană.

Numele constelației provine de la observatorii boltei cerești din Mesopotamia. Cu circa 5000 de ani în urmă, sumerienii au denumit constelația GIR.TAB, care se poate traduce prin „armă ascuțită” sau „ghimpe arzător”. Sumerienii au asociat constelația cu Išhara, zeița lumii de dincolo. În același timp, și-o închipuiau și ca om-scorpion. În epopeea sumeriană a lui Ghilgameș, doi bărbați-scorpioni păzesc poarta către lumea de dincolo. Prin această poartă, zi de zi, Soarele intră și iese.

Mitul cel mai cunoscut provine din Grecia antică. Este vorba despre vânătorul Orion, care se lăuda că poate răpune orice animal. Acest lucru a supărat-o pe Artemis, zeița vânătorii, care a trimis un scorpion pentru a-l ucide pe vânătorul cel trufaș. Orion a murit înțepat de acul veninos al scorpionului. Cei doi dușmani au fost așezați pe bolta cerească cât mai departe unul de altul. Pentru poporul Maori, băștinașii din Noua Zeelandă, constelația curbată reprezintă un cârlig de pescuit, cu care, într-o zi, semizeul Maui a tras o bucată de uscat din ocean.  Insula pescuită în acest fel s-a desfăcut apoi în două bucăți, dând naștere Noii Zeelande.

Fiind apropiată de Calea Lactee, constelația Scorpionul prezintă multe roiuri de stele.  Având o luminozitate de 5,8m, roiul stelar globular M 4 ar fi putut fi distins cu ochiul liber, însă deranjează steaua principală foarte luminoasă Antares. M 4 se află la o distanță de 7200 de ani-lumină, fiind astfel unul dintre roiurile stelare globulare cele mai apropiate. Puteți recunoaște stelele individuale chiar și cu un telescop mic. Asta pentru că stelele cele mai luminoase au o luminozitate de peste 11m.

Alte roiuri de stele interesante sunt M 80 și perechea formată de M 6 și M 7. Aceasta din urmă este cel mai sudic obiect din lista Messier. În spațiul vorbitor de limbă germană, culminează doar cu câteva grade peste orizontul sudic. Stelele marcante din formațiunea de stele la nord-vest de Antares fac parte din așa-numitul roi în mișcare Antares Collinder 302. Stelele au luat naștere împreună, însă în rest între ele există doar o legătură aparentă.

Autor: Nico Schmidt / Licență: Oculum-Verlag GmbH