O escapadă prin munți și prin văi în Alpi
La formarea Mării Ploilor (lat. Mare Imbrium), cu aproape patru miliarde de ani în urmă, s-a format și un zid exterior masiv.
Montes Alpes se găsesc la marginea de nord-est a Mare Imbrium. NASA/GSFC/Arizona State University La formarea Mării Ploilor (lat. Mare Imbrium), cu aproape patru miliarde de ani în urmă, s-a format și un zid exterior masiv, ale cărui resturi au fost botezate după munții de pe Terra. În sud găsim Montes Carpatus (Carpații), în est Montes Apenninus (Apeninii), Montes Caucasus (Munții Caucaz) și Montes Alpes (Alpii) în nord-est.
La înălțime
Montes Alpes se disting prin vârfurile înalte și suprafețele deluroase întinse. NASA/GSFC/Arizona State University Montes Alpes se întind în partea de nord-est a Mării Ploilor (lat. Mare Imbrium), pe o lungime de 281 km. Primii munți încep aproape de craterul Cassini, iar întregul lanț muntos ajunge până aproape de craterul Plato (vezi volumul Aventura astronomie 7), la nord de marea lunară. În mijlocul Montes Alpes, pe direcția SV-NE, se întinde impunătoarea Vallis Alpes (Valea Alpilor).
În timp ce la nord de această vale, Alpii sunt alcătuiți dintr-o multitudine de vârfuri alambicate, la sud de Vallis Alpes, terenul este modelat și de munți puțin înalți și de dealuri. Marcante sunt promontoriul aparent abrupt Agassiz (Capul Agassiz) la nord-vest de craterul Cassini și cel mai înalt vârf din Alpi, Mont Blanc, care depășește versanții de 2500 ai lanțului muntos cu încă circa 1000 m.
Văi adânci
Prin aspectul său, Vallis Alpes se numără printre cele mai impresionante formațiuni de pe Lună. Pe o lungime de 190 km și o lățime de 10 – 20 km, scoarța lunară s-a prăbușit de-a lungul a două linii de fractură. Valea a apărut probabil în aceeași perioadă ca și impactul Imbrium. Fundul este umplut cu rocă vulcanică întunecată, în timp ce la terminatorul de dimineață, pantele de circa 1000 m înălțime de la marginea vestică sunt iluminate puternic. Râpa îngustă chiar de lângă Mare Imbrium se deschide după câțiva kilometri într-o zonă ovală largă, cunoscută în literatura despre istoria Lunii sub denumirea de Marele Amfiteatru.
Detalii fine
Detaliu din Vallis Alpes. Rilla din Valea Alpilor are o lățime de numai 550 m, fiind foarte dificil de observat. NASA/GSFC/Arizona State University O adevărată provocare este observarea rillei cu lățimea de numai 550 m, care traversează fundul Văii Alpilor. Rilla trece pe mijlocul văii și este probabil un canal vechi de lavă, a cărui plafon s-a prăbușit. În cazul unui seeing excepțional, cu un telescop cu apertura de peste 150 mm, care permite o putere de mărire de peste 200x, aveți șanse să vedeți această rillă.
Cea mai bună vizibilitate la 8 sau la 21 de zile după Luna nouă
Autor: Lambert Spix / Licență: Oculum-Verlag GmbH