Atracție lunară clasică la Marea Ploilor
La marginea nordică a Mării Ploilor (lat. Mare Ibrium) se găsește craterul întunecat Plato, o atracție clasică pentru observatorii Lunii.
La marginea nordică a Mării Ploilor se găsește craterul întunecat Plato. NASA/GSFC/Arizona State University O atracție selenară clasică și un epicentru vizual la marginea de nord a Mării Ploilor (lat. Mare Ibrium) – marele crater Plato. Craterul întunecat și rotund, situat pe o fâșie îngustă de rocă deschisă la culoare între Marea Frigului (lat. Mare Frigoris) și Marea Ploilor, nu poate fi trecut cu vederea nici cu binoclul.
Lac ascuns
Privit printr-un telescop de orice mărime, Plato este o apariție impresionantă. NASA/GSFC/Arizona State University Baza întunecată a craterului are diametrul de 100 km și adâncimea medie de 1000 m. Având acest aspect, craterul ar fi putut purta și numele de Lacus (lac). Observatorii din trecut ai Lunii, cum ar fi Langrenus și Hevelius, chiar numeau craterul Lacus Panciroli (Pan cirolisee) sau Lacus Niger Maior (Marele lac negru). În anul 1651, astronomul italian Riccioli a botezat craterul după gânditorul grec Platon.
Jocuri de umbre la răsărit
Desen: când Soarele nu a urcat încă prea mult, vârfurile zidului aruncă umbre lungi în câmpia craterului Plato. Frank McCabe La zidul estic al craterului, trei ridicături de teren (1500 m, 1800 m și 2100 m) se ridică peste fundul craterului. La răsărit, vârfurile din zidurile craterului aruncă umbre lungi și bizare până departe în câmpia Plato. Pe parcursul mai multor ore, se poate observa cum umbrele devin tot mai scurte, iar apoi dispar cu desăvârșire, pe măsură ce Soarele urcă spre zenit.
Un alt detaliu frumos este o pantă cu aspect triunghiular pe o lățime de 15 km pe zidul vestic. La nord de aceasta și la marginea de nord se pot vedea și alte pante, însă mai puțin frapante.
Rillele lui Plato
La est de Plato se găsește și un sistem de rille (șanțuri), format din două rille mai mici: rima Plato. Rilla nordică poate fi văzută bine cu un telescop cu o apertură medie, în timp ce rilla sudică mai mică este dificil de descoperit în peisajul aspru. Având în vedere forma unduită, asemănătoare unui râu terestru, se presupune că rillele s-au format prin râuri de lavă. Cel mai mare crater din apropiere de Plato este Bliss, cu diametrul de 20 km. Craterul a primit numele său actual abia în anul 2000. Uniunea Astronomică Internațională l-a botezat pe craterul numit Plato A până la acel moment după astronomul englez Nathaniel Bliss.
Cea mai bună vizibilitate la 8 sau la 21 de zile după Luna nouă
Autor: Lambert Spix / Licență: Oculum-Verlag GmbH