Plimbare prin paralelogramul ceresc

Pentru a vedea faimoasa nebuloasă inelară, ar fi nevoie de un telescop. Însă există mai multe stele duble de privit prin binoclu, plus un roi stelar fin.

Constelația Lira nu ocupă prea mult spațiu pe cer, dar este foarte evidentă pe cer datorită stelei sale principale Vega și a formei caracteristice de paralelogram.

Cel mai faimos obiect deep-sky din Lira, nebuloasa inelară Messier 57, poate fi găsită chiar și cu binoclul. Dar acest lucru necesită o mână sigură. Aceasta este singura modalitate de a o identifica fără niciun dubiu: Pe drumul de la β la γ Lyrae, după aproximativ două treimi din distanța parcursă, se observă un obiect ușor încețoșat, care nu mai este punctiform.

Roiul stelar Stephenson 1 este mult mai ușor de găsit, deoarece este situat în jurul lui δ Lyrae, o stea dublă vastă ale cărei componente apar galbene sau albastre pentru unii observatori sensibili la culoare chiar și privită prin binoclu. La prima vedere, însă, mulți oameni sunt dezamăgiți: Doar o mână de stele se învârt în jurul dubletei, parcă la întâmplare. Doar la o inspecție mai atentă apar alți membri mai slabi ai roiului, în total aproximativ o duzină în 10×50, în funcție, desigur, de calitatea cerului.

În Lira găsim mai multe stele duble care pot fi detectate și cu binoclul. În primul rând, dubla-dublă ε Lyrae la 1,5° nord-est de Vega. Componentele principale pot fi separate de către observatorii cu ochi ageri chiar și fără instrumente optice, iar cu un binoclu, acest lucru poate fi făcut și de restul. Din păcate, ele pot fi separate doar la o putere de mărire de 100x, ceea ce depășește cu mult posibilitățile unui binoclu.

Cu toate acestea, există un obiect mai „de treabă“ nu foarte departe, în ζ Lyr, steaua paralelogramă din nord-vest. Această stea-companion, ceva mai slabă, este situată la 44" sud de componenta principală. Cu o prindere fermă, un binoclu cu mărire de 7x este suficient pentru separare. Cel mai simplu este însă să folosiți un trepied. Chiar dacă asta înseamnă că pierdeți un pic de independență, puteți utiliza mult mai bine posibilitățile sistemului optic. În caz contrar, ați putea rata separarea stelei β Lyr, de exemplu, din paralelogramul de sud-vest, deoarece steaua principală are 3,m3 și nu poate fi trecută cu vederea nici cu ochiul liber. În schimb, companionul slab de 8,m9, aflat la o distanță de 46", ar putea fi greu detectat în acest mod, dispărând din cauza tremurului mâinilor, care nu poate fi evitat în totalitate, în timpul observației cu ochiul liber.

Autor: Kay Hempel / Licență: Oculum-Verlag GmbH