Coarnele Taurului
Pleiadele, Hiadele și un rest de supernovă – în apropierea Căii Lactee, constelația Taurul ne oferă o multitudine de atracții astronomice clasice.
Chiar și cu ochiul liber, Taurul apare ca una dintre cele mai impresionante și mai bogate constelații, iar printr-un binoclu se revelează bineînțeles și mai multe atracții. Cea mai strălucitoare stea din Taur este, fără îndoială, Aldebaran, o stea roșiatică și strălucitoare, o stea din prim-planul Hiadelor, un roi stelar deschis care iese în evidență cu ochiul liber și care, prin binoclu, pare un câmp stelar bogat.
Stele duble în Hiade
Merită însă să aruncăm o privire mai atentă. În Hiade (Melotte 25), numite și Ploioasele, dăm peste câteva stele duble. Cea mai ușor de separat este θ Tauri, la mai puțin de un grad vest de Aldebaran. Între două stele de 3m avem aproape 6', astfel încât le putem observa și cu ochiul liber. La doar 3,5° nord-est de Aldebaran se află NGC 1647, o nebuloasă palidă la prima vedere, care la o privire mai atentă se dovedește a fi un roi stelar. În funcție de puterea de mărire, de condițiile cerului și de cât de stabilă vă este mâna, cu binoclul puteți număra până la 15 stele.
Atracții astronomice preistorice, dar și mai recente
Pleiadele au fost recunoscute încă din preistorie drept o atracţie pe bolta înstelată, deoarece reprezintă cel mai vizibil grup de stele cu ochiul liber de pe întregul firmament. Observatorii care folosesc binoclul vor avea bineînțeles mult mai multe elemente de văzut. Lanțul curbat de stele din sud-est atrage imediat atenția. Extrem de dificil de văzut, și doar în condiții excelente, este nebuloasa Mero NGC 1435, o nebuloasă de reflexie la sud de steaua cu același nume. Aceasta va fi vizibilă doar ca o negură palidă.
Mult mai „recentă” pentru omenire decât Pleiadele, este ultima atracție din turul nostru, descoperită abia acum o mie de ani de astronomii chinezi. Este vorba despre Messier 1 sau Nebuloasa Crabul (datorită formei sale în telescop), care reprezintă resturile supernovei 1054. La sub un grad la nord de cornul inferior al Taurului, ζ Tau, se află o stea de 6m și una de 7m. Dacă extindeți linia acestora cu aproximativ 0,5° spre vest, veți întâlni o nebuloasă slabă, care la o observare atentă, pare puțin alungită.
Nu lăsați binoclul deoparte, pentru că în constelația Taurul există și alte câteva obiecte deep-sky luminoase, care pot fi descoperite cu ușurință cu ajutorul unei hărți stelare bune.
Autor: Kay Hempel / Licență: Oculum-Verlag GmbH