Soarele în vizor

Nicio altă stea nu ne permite să vedem și să fotografiem detaliile de pe suprafața sa. Cu sfaturile de mai jos, veți realiza fotografii reușite.

Pete solare în lumină albă. Imaginea arată clar diferitele structuri ale petelor. Realizată cu o cameră CCD fără răcire pe un telescop cu apertura de 130mm, distanță focală de 3250 mm. Pentru această imagine cumulată, au fost utilizate 500 de imagini dintr-o secvență de fotografiere de 2500 de fotografii. U. Dittler

Documentarea transformărilor care au loc zilnic pe steaua noastră centrală ca o introducere în fotografia solară

Soarele este, fără nicio îndoială, o stea foarte interesantă – înfățișarea sa se schimbă zi de zi. Acest lucru se datorează, pe de o parte, suprafeței sale dinamice, pe care structurile se dezvoltă și dispar în mod constant, iar pe de altă parte, rotației sale intrinseci, între 25 și 35 de zile, în funcție de latitudinea heliografică. Documentarea fotografică a acestor transformări zilnice reprezintă o provocare captivantă.

$Filtrarea radiației solare este inevitabilă în fotografia solară. Puteți face acest lucru cu un simplu filtru din folie așezat în fața telescopului, așa cum se vede la acest mic telescop refractor. U. Dittler$ Filtrarea radiației solare este inevitabilă în fotografia solară. Puteți face acest lucru cu un simplu filtru din folie așezat în fața telescopului, așa cum se vede la acest mic telescop refractor. U. Dittler

Fotosfera este un bun punct de plecare pentru fotografia solară. Aceasta este suprafața vizibilă a Soarelui, cu grosimea de numai 400 km și o temperatură cuprinsă între 5500 °C și 6000 °C. Fotografiile vor fi realizate în lumină albă, adică în tot spectrul vizibil de lumină. Esențială în acest caz este reducerea energiei radiante colosale a Soarelui. Nu observați niciodată Soarele fără un filtru adecvat - în caz contrar, pot surveni leziuni oculare ireparabile!

Observare în condiții de siguranță

Utilizarea unui filtru solar adecvat este una dintre cele mai populare, mai ieftine și mai simple modalități de atenuare a luminii pentru fotografia solară cu lumină albă. Aceste folii reduc lumina care intră în optică la o fracțiune din radiație și permit astfel observarea solară în condiții de siguranță. Din folii pentru filtre solare pot fi confecționate relativ ușor filtre pentru obiective foto și telescoape. Filtre solare din folie pentru diferite telescoape pot fi și cumpărate de-a gata.

Se face o distincție între foliile pentru filtru cu o densitate neutră ND 5 pentru utilizare vizuală și foliile de ND 3,8 pentru fotografie. Ambele pelicule reduc lumina solară, însă în proporții diferite. Folia pentru observare vizuală (ND 5) permite să treacă numai 1/100000 din lumina solară, permițând astfel o observare fără strălucire, în timp ce folia fotografică (ND 3,8) permite trecerea a 1/6300 din lumina Soarelui. Această cantitatea este în mod clar prea mare pentru o observația vizuală, însă permite timpi de expunere foarte scurți pentru fotografie, pentru a îngheța mișcarea aerului. Ca alternativă la filtrele solare din folie, sunt disponibile și filtre solare din sticlă atașabile pentru telescoape de diferite mărimi și tipuri.

Cu sute de imagini spre succes

Ca alternativă la filtrele din folie, energia radiantă a Soarelui poate fi blocată și cu filtre din sticlă înainte de a intra în telescop. În imagine, un filtru solar din sticlă pe un telescop SC. U. Dittler

În fotografia solară, s-a dovedit utilă realizarea a câtorva sute (sau mii) de fotografii ale Soarelui sub formă de videoclip cu o cameră CCD, urmată de procesarea digitală a imaginilor, respectiv selectarea celor mai bune imagini (sau selectarea lor de către software) și prelucrarea acestora într-o imagine finală. Procedura este similară cu procesul de fotografiere a Lunii și planetelor.

Deoarece Soarele oferă suficientă lumină, timpul de expunere a imaginilor individuale este de doar o fracțiune de secundă. După câteva minute, se creează un film care conține câteva mii de imagini. Turbulențele din atmosfera terestră, care pot face ca imaginile individuale să pară foarte neclare, pot fi eliminate astfel în timpul procesării imaginilor.

Alegerea motivelor

Petele solare sunt cele mai ușor de fotografiat de către începători. Acestea sunt zone mai reci ale fotosferei, cu o temperatură cu aproximativ 1000 °C mai scăzută decât temperatura din jur. Aceste zone apar astfel ca pete întunecate. Forma, dimensiunea și aspectul petelor solare individuale se pot schimba continuu și individual. Din acest motiv, documentarea lor fotografică zilnică este atât de captivantă. Zonele centrale ale petelor solare (umbra) apar de obicei bine definite. În cazul petelor solare mai mari, acestea sunt deseori înconjurate de o zonă mai luminoasă, numită penumbră. Grupurile de pete solare au uneori două centre. Acestea sunt numite grupuri bipolare.

Procesul de fotografiere

Căutătoarele solare sunt disponibile în diferite modele. Toate respectă însă principiul unei camere de luat vederi cu orificii și proiectează o mică imagine a Soarelui pe o suprafață de proiecție, simplificând astfel alinierea telescopului pentru fotografia solară. U. Dittler

Cu telescoape cu distanțe focale scurte se pot obține imagini de ansamblu frumoase ale întregului Soare. Pe de altă parte, cu telescoape cu distanță focală mare, este posibilă o rezoluție detaliată și fotografierea structurilor petelor individuale. Cu telescoape cu apertura de minim 100 mm, suprafața granulară a Soarelui poate fi fotografiată cu o vizibilitate bună. Granulele individuale sunt bule de gaz cu o durată scurtă de viață, ascendente și descendente, cu diametrul de aproximativ 1000 km.

Atunci când alegeți locul de observare, aveți grijă ca fotografia solară să nu fie perturbată de turbulențe inutile, cum ar fi aerul din coșuri sau suprafețe care radiază căldură. În funcție de distanța focală utilizată, uneori poate fi dificil să îndreptați telescopul spre Soare, în special atunci când căutătorul este acoperit din motive de siguranță. Utile aceste cazuri sunt mici ”căutătoare solare”, care constau în esență dintr-un orificiu și acționează ca o cameră cu orificiu pentru a proiecta o imagine a Soarelui pe o suprafață de prezentare. Pe cât de simplă este structura acestor căutătoare, pe atât sunt ele de fiabile în utilizare.

Focalizarea pentru fotografiere se poate face destul de ușor pe baza imaginii mărite a Soarelui de pe monitorul notebook-ului, înainte de a începe secvența de fotografii. Pentru procesarea secvențelor de film sunt disponibile diverse programe. Software-ul gratuit AviStack, de exemplu, este foarte potrivit pentru editarea imaginilor Soarelui.

Cu ajutorul opticilor cu distanță focală scurtă (aproximativ 500 - 600 mm), se pot obține imagini de ansamblu ale discului solar, în care se vede dispunerea petelor. Această imagine a fost realizată cu o cameră CCD fără răcire, montată pe un telescop cu apertura de 60 mm și distanța focală de 600 mm (imagine cumulată din 500 de imagini dintr-o secvență de 2500 de fotografii). U. Dittler

Atunci când se fotografiază cu o optică cu distanță focală mare, se pot vizualiza granulele și detaliile petelor. Această imagine a fost realizată cu o cameră CCD fără răcire, montată pe un telescop cu apertura de 130 mm și distanța focală de 2000 mm (imagine cumulată din 500 de imagini dintr-o secvență de 2500 de fotografii). U. Dittler

Autor: Ullrich Dittler / Licență: Oculum-Verlag GmbH