Observarea vizuală prin binoclu

Vă doriți să observați cerul relaxat, cu ambii ochi? Sfaturile utile de mai jos vă vor ajuta să găsiți binoclul potrivit pentru observarea boltei cerești.

Pe lângă telescop, orice astronom amator ar trebui să posede și un binoclu. Acesta este foarte versatil, putând fi folosit atât pentru observațiile pe timp de zi, cât și pentru privitul stelelor noaptea. Alegerea binoclului potrivit va fi mai ușoară dacă urmați sfaturile de mai jos.

Privirea este foarte diferită

Binoclul este cel mai ieftin telescop imaginabil (dacă facem abstracție de modelele ultra-premium). Deoarece prin binoclu priviți cu ambii ochi, vă puteți bucura de o imagine ce pare tridimensională.  Un alt avantaj al binoclului: câmpul vizual larg.

Un binoclu oferă priviri de ansamblu minunate asupra cerului înstelat. În nopțile de vară, vă puteți plimba cu binoclul printre nebuloasele din Săgetător. Ulterior vă puteți întoarce cu telescopul, pentru a le privi mai în detaliu. Binoclurile sunt ușoare și ușor de manipulat și pot fi luate peste tot. O vorbă înțeleaptă spune: Cel mai bun telescop este acela pe care îl aveți la dvs.

Există o singură problemă: care binoclu se potrivește pentru un anumit tip de observare? Oferta este uriașă, iar găsirea modelului potrivit pare foarte dificilă.

Nu mai mult de 10x

Principiul este același ca și la telescoape: cu cât apertura este mai mare, cu atât capacitatea de colectare a luminii este mai bună. Prin urmare, puteți observa obiecte mai puțin luminoase de pe cer. Un rol important joacă și puterea de mărire a opticii și factorul de trepidații. Din punct de vedere al puterii de mărire, mâna liberă are o limită la valoarea de 10x. O puterea de mărire peste această valoare nu mai aduce niciun avantaj, deoarece tremuratul mâinii va fi atât de deranjant, încât vă va răpi bucuria observării. În acest caz, folosiți neapărat un trepied.

Principala diferență între binoclurile cu prisme Porro și cele cu prisme roof constă în faptul că sunt folosite sisteme de prisme diferite, care reașază în poziția normală imaginea generată inversat. După cum spune și numele, este vorba despre prisme Porro și prisme roof. Într-o exprimare simplistă, în prismele Porro fasciculul luminos urmează o traiectorie rectangulară, în timp ce în prismele roof, fasciculul luminos circulă în unghiuri ascuțite, de forma unui acoperiș de casă.

În ultimul timp, binoclurile cu prisme roof au devenit mai populare decât cele cu prisme Porro. Binoclurile diferă destul de mult și ca aspect. La binoclurile cu prisme Porro, obiectivele sunt mai depărtate decât ocularele. La rândul lor, sistemele de prisme roof sunt mai compacte și mai suple.

Motivul este forma constructivă diferită a prismelor. Prismele Porro au o formă destul de amplă. Avantajul binoclurilor cu prisme Porro este imaginea foarte plastică. Binoclurile cu prisme Porro au o focalizare aflată în exterior, în timp ce binoclurile cu prisme roof au o focalizare melcată în tubul optic. Acest din urmă tip de focalizare este deseori preferat, deoarece este mai stabil și mai protejat de umiditate.

Este greu de spus care binoclu este mai bun. Există modele performante și mai puțin performante în ambele categorii. În orice caz, realizarea unui binoclu bun cu prisme roof este considerabil mai costisitoare, drept pentru care modelele ieftine trebuie privite cu un ochi critic. Cel mai bine este să solicitați sfatul unui expert.

Fiecare binoclu pe care îl avem în sortiment are această specificație. Ea indică puterea de mărire și apertura obiectivului pentru binoclul respectiv. Prima valoare arată puterea de mărire. În acest caz, este vorba de o putere de mărire de 10 ori. A doua valoare indică apertura obiectivului, exprimată întotdeauna în milimetri. Prin urmare, un binoclul 10x42 are apertura obiectivului de 42 mm.

În binoclu intră lumină, iar o parte din aceasta iese bineînțeles la capătul celălalt. Cantitatea de lumină care iese depinde de apertură și de puterea de mărire a binoclului. Lumina iese din ocular și intră în ochi sub formă de fascicul de lumină. Cu ajutorul creierului, ochiul convertește apoi lumina într-o imagine utilizabilă.

Pupila ochiului

Pupila de ieșire a binoclului este un factor important când vine vorba despre observări. Însă mai întâi câteva informații despre ochiul uman. Pupila are o deschidere de 5-8 mm. Noaptea, când este întuneric, pupila se deschide la maxim, pentru a permite unei cantități cât mai mari de lumină să pătrundă în ochi. La tineri, pupilele se pot dilata noaptea până la 8 mm. Pupilele persoanelor mai în vârstă se dilată mai puțin.

Info: Pupila de ieșire este fasciculul de lumină care iese din binoclu sau din ocular. Pupila de ieșire nu ar trebui să fie mai mare (sau în cazul ideal pupila de ieșire = pupila de intrare a ochiului) decât deschiderea pupilei, în caz contrar pierzându-se din lumină.

Filet pentru trepied

Atunci când cumpărați un binoclu, pe lângă calitatea optică bună, trebuie să alegeți un model care are adaptor de trepied. Astfel vă veți putea bucura de observări liniștite și relaxate cu binoclul montat pe trepied.

Calcularea pupilei de ieșire (AP) se face după formula:

AP = EP / ΓFR

EP = apertură 

ΓFR = putere de mărire (telescop)

• Exemplul 1: AP = 50mm/10x = 5mm
• Exemplul 2: AP = 30/10 = 3mm
• Exemplul 3: 80/12 = 6,6

Un rol important joacă și puterea de separare a opticii. Numită și putere de rezolvare, aceasta desemnează capacitatea unei optici de a putea încă separa teoretic două obiecte foarte apropiate. Puterea de separare este însă limitată de influențe exterioare, cum ar fi atmosfera terestră.

Puterea de separare a binoclului se poate calcula cu formula:

σ = 120 / apertura obiectivului în mm

• Exemplul 1: 10x30 120/30 = 4 “
• Exemplul 2: 8x40 120/3 = 3 “
• Exemplul 3: 8x50 120/2,4 = 2.4 “

Puterea de separare este indicată în secunde de arc.

Exemplele arată clar faptul că pe măsură ce apertura este tot mai mare, puterea de separare a opticii crește, astfel încât obiecte tot mai apropiate pot fi percepute distinct. Acest lucru este important, de exemplu, în cazul stelelor duble.

Există diferite date teoretice foarte interesante, pentru a compara între ele diferite modele de binocluri. Există, de exemplu, binocluri de zi și de noapte, cu diametre și puteri de mărire diferite. Performanța binoclurilor poate fi calculată.

Performanța pe timp de zi

LT = 0,6 x ΓFR

• Exemplul 1: 10x30 0,6x10 = 6
• Exemplul 2: 8x40 0,6x8 = 4,8
• Exemplul 3: 8x50 0,6x8 =4,8

Cu această formulă puteți calcula performanța pe timp de zi a unui binoclu. În acest exemplu, comparăm trei modele de binocluri.

Putem vedea că modelul de la exemplul 2 și 3 au aceeași putere de mărire. În acest caz, determinantă va fi puterea de mărire.

Performanța în condiții de crepuscul

LD = 0,3 x rădăcină din ΓFR x EP

• Exemplul 1 10x30 = 5,2
• Exemplul 2 8x40 = 8,4
• Exemplul 3 8x50 = 6,3

Dacă performanța în condiții de crepuscul o depășește pe cea din timpul zilei, este foarte probabil să fie vorba despre un binoclu de noapte. 

Binoclul de la exemplul 1 (10x30) este un binoclu universal.

Performanța pe timp de noapte

LN = 0,1 x EP

• Exemplul 1 10x30 LN = 0,1x30 = 3
• Exemplul 2 8x40 LN = 0,1x40 = 4
• Exemplul 3 8x50 LN = 0,1x50 = 5

După cum se vede, cele mai bune proprietăți pe timp de noapte le are modelul de la exemplul 3. Acesta are cea mai mare apertură, fiind astfel cel mai indicat pentru observarea pe timp de noapte.

Intensitate luminoasă geometrică

= AP² = (EP/ΓFR)²

• Exemplul 1 10x30 (30/10)² = 9
• Exemplul 2 8x40 (40/8)² = 25
• Exemplul 3 8x50 (50/8)² = 39

Modelul de la exemplul 1 cu factorul de performanță 9 este un binoclu de zi. Având în vedere intensitatea luminoasă, modelul de la exemplul 3 poate fi considerat un binoclu de noapte (39). Modelul de la exemplul 2 este intermediar. Există însă și binocluri de noapte mult mai performante.

Factorul de întunecare

Z = rădăcină din ΓFR x EP

• Exemplul 1: 10x30 = 17,3
• Exemplul 2: 8x40 = 17,4
• Exemplul 3: 8x50 = 20,0

Factorul de întunecare este un parametru care permite comparația simplă între diferite modele de binocluri.

Toate aceste valori și calcule servesc, în fapt, doar unei comparații teoretice. Însă vă ajută se limitați selecția și să găsiți mai ușor binoclul potrivit. Un aspect ar mai fi de luat în calcul: în practică, toate binoclurile se confruntă cu pierderi de lumină, care le reduce puțin din performanță.

Calitatea unui binoclu depinde și de precizia suprafețelor, de finisare și, mai cu seamă, de stratul de acoperire antireflex. Astfel se explică și diferențele mari de preț.

Un binoclu scump are, de exemplu, în medie pierderi de 18 % la reflexie din acoperirea antireflex, 5 % din absorbția sticlei și, în plus, există dispersarea luminii, care nu ar trebui să apară la un binoclu de calitate superioară.

Pe de altă parte, un binoclu de buget redus prezintă o pierdere de lumină din reflexia în stratul de acoperire antireflex de 40 % și o absorbție de circa 20 % în lentile. Dispersia este de circa 10 % față de 0 % în cazul binoclurilor de calitate superioară. În practică, pierderile totale trebuie neapărat luate în calcul.